Ştirile ministerului

Mariana Durleşteanu: „Supraîncasări la Buget, generate de politici fiscale durabile, impulsionează  atragerea şi dezvoltarea antreprenoriatului privat”

Corespondent Moldpres: Doamnă ministru al Finanţelor, în primele şase luni ale anului curent, încasările la bugetul public naţional au crescut considerabil. Care este situaţia la momentul actual?

Mariana Durleşteanu: În semestrul I al anului curent, la bugetul public naţional au fost acumulate  venituri în sumă totală de 11791,7 mil.lei, ceea ce constituie 109,8 la sută faţă de prevederile perioadei de gestionare. Comparativ cu perioada similară a anului 2007 au fost acumulate venituri mai mult cu 1884,9 mil.lei sau cu 19 la sută.

Partea de cheltuieli a bugetului public naţional s-a executat în sumă de 11705,1 mil.lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2007, cheltuielile bugetului public naţional sunt în creştere cu 1750,3 mil.lei sau cu 17,6 la sută.

Executarea bugetului public naţional în perioada de referinţă, a rezultat cu un excedent în sumă totală de 86,6 mil.lei.

Faptul că, supraîncasările care s-au dovedit a fi mai mari decât aşteptările, ne bucură mult pentru că, acestea sunt generate de politicele fiscale, şi anume în urma punerii în aplicare a cotei „zero” la impozitul pe venit, din activitatea de întreprinzător. Acest factor a impulsionat mediul de afaceri de aşi reînvesti profiturile în investiţii şi dezvoltare, urmare căreia se evidenţiază o creştere a productivităţii.

Întrebare: De curând au fost aprobate modificări şi completări la Legea bugetului de stat pe 2008. Care a fost obiectivul acestor modificări şi completări?

Răspuns: Pornind de la evoluţiile şi tendinţele economice interne şi externe, şi efectul acestora asupra executării bugetului de stat în primele cinci luni ale anului curent, în luna iunie, au fost operate modificări şi completări la Legea bugetului de stat pe anul 2008.

Prin aceste modificări şi completări s-a urmărit scopul reducerii presiunii inflaţioniste, prin aplicarea diferitor politici: monetare, fiscale, ne-monetare, pentru ca exerciţiul bugetar anual să se finalizeze cu un deficit „zero”.

Î.: O parte din mijloacele suplimentare, încasate la buget în primele 5 luni, au fost direcţionate la realizarea unor programe prioritare, în special cu caracter investiţional. Care sunt aceste prevederi? 

R.: Printre principalele obiective de investiţii se înscriu proiectele de infrastructură ce sunt în finalizare, aşa ca, construcţia unor gazoducte, aprovizionarea cu apă potabilă, conectarea la reţeaua de gaze şi instalarea sistemelor de încălzire la unele instituţii preşcolare şi şcolare.

Î.: În cadrul Anului Tineretului, ce proiecte concrete v-aţi propus să realizaţi, conform  Planului de activităţi speciale?

R.: În vederea susţinerii sociale a tinerilor, în cadrul Anului Tineretului, sunt prevăzute un şir de acţiuni, şi anume, au fost aprobate alocaţii în sumă de 15 mil.lei. pentru acordarea compensaţiilor unice pentru procurarea sau construcţia locuinţei familiilor tinere şi compensaţii lunare, pentru chiria spaţiului locativ.

Consider că, o astfel de motivare a generaţiei tinere, va contribui la consolidarea societăţii şi menţinerea acestei categorii în regiunile rurale şi ne admiterea exodului forţei de muncă.

La fel, în bugetul de stat pe anul curent au fost incluse:

- suplimentar 10 mil. lei pentru întreţinerea instituţiilor şi căminelor studenţeşti,

- susţinută finisarea construcţiei blocului central al Universităţii de Stat din Comrat şi a complexului de sport al Universităţii Pedagogice de Stat "Ion Creangă", prin alocarea suplimentară, respectiv, a 10,2 şi 2 mil.lei.

- alocării mijloacelor pentru reconstrucţia Centrului Republican pentru Copii şi Tineret, obiectiv cu o menire socială importantă.

O altă iniţiativă este promovarea şi facilitarea implicării tinerilor în activitatea antreprenorială. Pentru  susţinerea lansării afacerilor proprii de către tineri, va fi acordată consultanţă şi instruire antreprenorială, la fel şi, acordarea de împrumuturi comerciale rambursabile, cu porţiune de grant, precum şi finanţarea contractelor de leasing.

Î.: În vederea îmbunătăţirii sistemului ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale,ce prevederi sunt planificate pentru susţinerea financiară în acest domeniu?

R.: Evident,este o prioritate, sistemul ocrotirii sănătăţii. În primele luni ale anului au fost lansate mai multe iniţiative, care prevăd majorarea salariilor personalului medical a centrelor de transfuzie a sângelui de la 1 aprilie 2008;

De asemenea, se prevede majorarea salariilor personalului medical încadrat în serviciul sanitaro-epidemiologic, începând cu 1 septembrie curent;

A fost aprobată decizia cu privire la finanţarea din partea Guvernului a cheltuielilor privind tratamentul persoanelor neasigurate, afectate de maladii social-condiţionate, cu impact major asupra sănătăţii publice.

Un alt obiectiv strategic, va fi introducerea sistemului de asistenţă socială, bazat pe testarea veniturilor şi evaluarea necesităţilor solicitanţilor, fiind prevăzute în bugetul de stat, 30,0 mil.lei pentru achitarea ajutorului social.

Î.:Referitor la politica bugetar-fiscală, în vederea creării unui mediu fiscal favorabil pentru dezvoltarea sectorului real, precum şi îmbunătăţirea managementului finanţelor publice, care sunt principalele reforme şi prevederi?

R.: Cât priveşte reforma bugetar-fiscală se iau măsuri ferme şi eficiente de restructurare şi modernizare, ajustate la standardele europene. În primele luni ale anului curent, au fost elaborate şi aprobate măsurile de politică fiscală pentru anul 2009 şi operate modificări şi completări la unele acte legislative inclusiv a Codului fiscal privind realizarea măsurilor date. Acestea vizează impozitul pe venitul persoanelor fizice şi juridice, TVA, accize şi taxele locale, având drept scop atât diminuarea presiunii fiscale a cetăţenilor şi întreprinzătorilor, cît şi sporirea veniturilor bugetului public naţional.

O atenţie sporită va fi acordată perfecţionării sistemului de deservire a contribuabililor, implementând o serie de instrumente menite să asigure o administrare eficientă a contribuabililor, cît şi să faciliteze îndeplinirea obligaţiilor fiscale de către aceştia.

De asemenea, va fi continuată sistematizarea legislaţiei fiscale, prin elaborarea şi definitivarea Codului fiscal cu titlurile: contribuţiile sociale şi  taxa vamală, prin care s-a creat un sistem explicit şi accesibil de impozitare pentru contribuabili.

Cât priveşte îmbunătăţirea procesului de gestionare a resurselor financiare publice, s-au făcut unele modificări în legislaţie, şi anume, au fost introduse practici de performanţe şi ridicarea nivelului de responsabilitate a autorităţilor publice, care beneficiază de alocaţii bugetare, de asemenea, predomină tendinţa de a elimina unele fonduri speciale, cu trecerea finanţării cheltuielilor din contul bugetului de stat.

Î.:Pentru completarea  Legii privind sistemul bugetar şi procesul bugetar, aprobat de Parlament în luna iulie curent, a fost creat cadrul legal necesar implementării controlului financiar public intern?

R.: Întru racordarea la practicile bune de management financiar, Ministerul Finanţelor a propus aprobarea modificărilor şi completărilor pentru crearea unei baze legislative necesare implementării controlului financiar public intern. În urma acestor modificări propuse, a fost introdus un titlu nou “Control financiar public intern”, conformat cu standardele internaţionale de audit intern. Acest serviciu urmează să devină un instrument de prevenire a nerespectării actelor legislative privind achiziţiile publice şi a altor cazuri de utilizare frauduloasă a finanţelor publice.

Î.: Doamna Durleşteanu, aţi fost ambasador în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde cerinţele sunt mari şi stricte, în condiţiile unei economii de piaţă dure, în acest sens, credem că, întorcându-vă în ţară, aţi venit cu idei noi şi ferme.

R.: Doleanţa mea este de a forma o încredere mai mare faţă de ţara noastră, şi în special, încrederea cetăţenilor în siguranţa de mâine, stoparea procesului de imigrare a populaţie şi condiţionarea întoarcerii în ţară.

Cât priveşte sistemul fiscal-bugetar al Republicii Moldova, aşi dori ca acesta să fie unul durabil şi similar celui din Republica Irlanda, cu care Moldova are multe similarităţi în dezvoltarea economică.

La fel, cerinţele mele faţă de sistemul bugetar-fiscal şi politicile de dezvoltare a acestuia, sunt stricte şi cred că, în comun cu echipa pe care o conduc, putem face multe lucruri întru asigurarea unui management financiar public transparent, modern şi durabil.