Republica Moldova a început relatiile sale cu UE dupa 27 august 1991 în calitate de succesor al URSS, ca si alte foste republici sovietice.
La 20 iulie 1992 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat si cooperare cu noile state independente, aparute în urma destramarii URSS. Negocierile în acest scop au început cu mai multe tari ale CSI, dar nu si cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, si repetat la 28 ianuarie 2004 Presedintele Republicii Moldova dl Mircea Snegur adreseaza presedintilor Consiliului European si Comisiei Europene scrisori, în care constata cu regret ca Moldova este unica tara din spatiul Europei centrale si de est, cu care UE înca nu si-a definit relatiile.
Insistenta autoritatilor moldovenesti de atunci a facut pîna la urma ca APC sa fie negociat si semnat într-un termen destul de scurt – la 28 noiembrie 1994, la numai 10 luni de la ultimul mesaj al presedintelui Snegur. Dat fiind ca procesul de intrare în vigoare a acordului era de lunga durata, la 2 octombrie 1995 a fost semnat si la 1 mai 1996 a intrat în vigoare Acordul interimar privind comertul între Republica Moldova si Uniunea Europeana, fapt care a permis o dinamizare a schimburilor comerciale.
Sfîrsitul anului 1994 si prima jumatate a anului 1995 este perioada cînd Moldova apare într-o lumina favorabila pe arena internationala, ajungînd chiar sa fie un exemplu al reformelor democratice. Anume în aceasta perioada, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima tara din CSI, care este admisa în Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii tarii noastre de UE.
Desi APC înca nu intrase în vigoare, autoritatile moldovenesti, constiente ca acest acord permite doar cooperarea, si nu integrarea în UE, încearca sa convinga conducerea UE sa treca la faza urmatoare în relatiile cu Moldova. La 13 decembrie 1996 Presedintele Republicii Moldova dl Petru Lucinschi, în mesajul sau catre dl Jacques Santer, presedintele Comisiei Europene, formuleaza pentru prima data dorinta Moldovei de a deveni catre anul 2000 membru asociat al UE. Dl Santer nu reactioneaza nici într-un fel, si la sfîrsitul lui octombrie a anului urmator 1997 dl Lucinschi trimite dlui Santer o noua scrisoare, în care reitereaza dorinta Moldovei de a obtine statutul de membru asociat si solicita lansarea negocierilor de încheiere a acordului de asociere. Doua luni mai tîrziu, presedintele Lucinschi a expediat tuturor sefilor statelor membre ale UE scrisori cu continut similar, dar, ca si adresarile catre dl Santer, fie ca au ramas fara raspuns, fie ca raspunsul a fost negativ.
Dupa intrarea în vigoare a APC la1 iulie 1998, relatiile Republicii Moldova cu UE au fost plasate într-un cadru legislativ oficial, care a pus si baza juridica a aplicarii programului TACIS de asistenta în Moldova. APC, instituit pentru o perioada de 10 ani, avea urmatoarele obiective: continuarea dialogului politic; promovarea comertului si a investitiilor; cooperarea în domeniul legislativ, economic, social, financiar si cultural; sustinerea eforturilor Moldovei de a consolida democratia, a dezvolta economia si de a finaliza tranzitia la economia de piata.
Cadrul institutional pentru implementarea APC a inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de Cooperare si Comitetul Parlamentar de Cooperare.
În afara de structurile mentionate mai sus, a fost instituit Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.
În primavara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce în programul sau de activitate un capitol special, declarînd integrarea europeana obiectiv strategic principal al politicii sale externe. Însa demiterea guvernului, survenita la sfîrsitul lui 1999, a jucat un rol negativ în evolutia relatiilor dintre Republica Moldova si UE.
În anul 2001, cînd Republica Moldova a devenit membra a OMC si a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, tara noastra a fost invitata sa participle la activitatile Conferintei Europene, care este un for consultativ la nivel de ministri ai afacerilor externe ai tarilor candidate la aderare în UE. La 27.12.2001 a fost adoptat Documentul de strategie a tarii pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru perioada 2002-2006. Acest document stabileste obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova, axîndu-se pe implementarea programului de sustinere a reformelor în tara.
Un alt factor important este apropierea geogrifica a Uniunii Europene de frontierele noastre. În 2004 au loc doua evenimente deosebit de imporatnte: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin membre ale NATO, printre ele si România, si astfel frontiera de vest a tarii noastre devine frontiera cu Alianta Nord Atlanitca. La 1 mai 2004, aderarea a zece noi membri la Uniunea Europeana face Moldova si mai aproape de spatiul UE.
Aceste procese, initierea carora a avut loc mai multi ani în urma, au impus UE elaborarea unei noi politici fata de mai multe state, inclusiv si fata de Republica Moldova. În urma lansarii în 2002 de catre diplomatia britanica si cea suedeza a ideei oferirii Ucrainei, Belarusiei si Moldovei statutului de vecini speciali ai UE, la 11 martie 2003 este publicata Comuncarea Comisiei Europene cu titlul “Europa largita – vecinatatea: un nou cadru propus pentru relatiile cu vecinii UE de la est si sud”. Acest document propune tarilor vecine cu UE, inclusiv Moldovei, colaborarea cu UE în urmatoarele domenii:
- extinderea pietei interne si a structurilor de reglementare;
- relatii preferentiale comerciale si deschiderea pietei;
- implicarea politica mai activa a UE în prevenirea conflictelor si aplanarea crizelor;
- noi instrumente de promovare si protectie a investitiilor;
- sprijinirea în procesul de integrare în sistemul mondial de comert;
- intensificarea asistentei, ajustata mai bine la necesitati;
- noi surse de finantare.
La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document, numit “Deschizînd calea pentru noul instrument destinat Politicii de buna vecinatate”. Acest nou document identifica obiective cheie pentru viitoarea cooperare transfrontaliera, si anume:
- promovarea dezvoltarii economice si sociale în zonele de frontiera;
- cooperarea în vederea înlaturarii riscurilor comune, în domenii precum mediul înconjurator, sanatatea publica si lupta împotriva crimei organizate;
- asigurarea unor frontiere eficiente si securizate;
- promovarea actiunilor locale “de la om la om”.
Noul instrument de vecinatate trebuia sa substituie instrumentul precedent – TACIS, dar fiindca TACIS era planificat pîna în 2006, Comisia a decis ca noul instrument va fi aplicat abia dupa expirarea termenului de valabilitate a programului TACIS. În schimb, pentru perioada respectiva 2004-2006 a fost propus un alt instrument financiar temporar – Programul de vecinatate, prin care trebuie sa fie finantata cooperarea transfrontaliera dintre statele membre si cele vecine cu UE, dar si dintre statele candidate la aderare si cele nemembre, care au frontiera comuna cu viitoarele state membre.
Politica Europeana de Vecinatate a UE (PEV) a inclus Strategia PEV, rapoartele de tara si planurile de actiuni. Strategia PEV si Rapoartele de tara au fost publicate la 12 mai 2004, iar Planurile de Actiuni a 7 tari, inclusiv al Moldovei – la 9 decembrie 2004. În pofida cadrului nou de cooperare, baza juridica a relatiilor dintre Republica Moldova si UE a ramas aceeasi – APC.
Astfel Republica Moldova a intrat într-o noua faza a relatiilor cu Uniunea Europeana. În vederea cooperarii cu succes între Republica Moldova si UE în cadrul PEV, au fost luate masuri de consolidare a cadrului institutional al integrarii europene a Moldovei, si anume:
- a fost creata Comisia nationala pentru integrare europeana (noiembrie 2002), care la 16 septembrie 2003 a aprobat si a prezentat Comisiei Europene Conceptia integrarii Republicii Moldova în UE;
- pe parcursul anului 2003 a fost creata Comisia parlamentara pentru integrare europeana, Departamentul pentru integrare europeana în cadrul MAE, si subdiviziuni pentru integrare europeana în toate ministerele si departamentele din tara;
- în 2004 a fost creat grupul interministerial pentru armonizare legislativa, si prin hotarîrea Guvernului Republicii Moldova s-a decis deschiderea misiuniii diplomatice a Republicii Moldova pe lînga Uniunea Europeana;
- la sfîrsitul anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent Viceprim-ministru, pentru o coordonare mai eficienta a tuturor activitatilor care au tangente cu procesul de integrare europeana a Republicii Moldova;
- începînd cu perioada anului 2002, s-au început activitatile de pregatire a cadrelor în problematica UE, din rîndul functionarilor de la ministere, cadrelor universitare, reprezentantilor ONG.
Au devenit mai intense contactele parlamentare, ceea ce s-a soldat cu luari de pozitii ale Parlamentului European fata de procesele din Republica Moldova. În acest sens se evidentiaza rezolutia Parlamentului European din 5 iunie 2003 cu privire la reuniunea Troicai UE cu tarile participante la Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, în care se spune, ca Parlamentul European „...mentioneaza ca Procesul de Stabilizare si Asociere este un proces dinamic care are drept scop sa-i aduca pe beneficiari mai aproape de standardele UE si euro-atlantice, si de aceea invita institutiile UE sa evalueze fezabilitatea extinderii lui si includerii Republicii Moldova, si daca este necesar, sa clarifice conditiile ce trebuiesc îndeplinite în acest scop...” În pofida faptului ca în problema acceptarii noilor membri Parlamentul European înca nu are puterea de decizie finala, totusi autoritatea lui este în crestere si votul PE este important.
Relatiile diplomatice dintre Republica Moldova si UE au devenit mai intense odata cu lansarea PEV. Pe de o parte, raspunzînd apelurilor repetate ale Republicii Moldova (dar si ale Parlamentului European), UE a luat decizia de principiu de a deschide Delegatia Uniunii Europene la Chisinau. Pe de alta parte, dupa cum s-a mai mentionat, prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova la sfîrsitul anului 2004 a fost instituita misiunea diplomatica a Moldovei pe lînga UE.
Si relatiile diplomatice bilaterale cu tarile europene iau în permanenta amploare. Dupa instituirea în 2004 a ambasadei Republicii Moldova în Marea Britanie, la începutul lui 2005 Presedintele Republicii Moldova a anuntat deschiderea misiunilor diplomatice în Suedia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania si Serbia si Muntenegru.
În acest fel, la începutul anului 2005 cînd începe implementarea Planului de actiuni, în tara sunt create conditiile necesare pentru ca acest proces sa fie lansat si sa ia amploare.