Privind impozitarea

1. Cum s-a achitat impozitul pe venitul persoanei fizice în anul 2007 şi cum se achită acesta în anul 2008?

RĂSPUNS: Prezentăm un exemplu convenţional de calcul al impozitului pe venit pentru o persoană fizică în anii 2007-2008, care în ambele perioade fiscale are un venit brut anual de 36000 lei, avînd la întreţinere o persoană:

2. Trebuie să plătească angajatorul taxa pentru amenajarea teritoriului pentru persoanele aflate în concediul de maternitate şi concediul de îngrijire a copilului, cît şi pentru persoanele angajate prin cumul?

RĂSPUNS: Art.291 al  Codul fiscal stabileşte că baza impozabilă a taxei pentru amenajarea teritoriului o constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau fondatorii întreprinderilor în cazul în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sînt incluşi în efectivul trimestrial de salariaţi.

Persoanele care se află în concediu de maternitate şi în concediu de îngrijire a copilului sînt incluse în numărul scriptic de salariaţi ai întreprinderii (instituţiei, organizaţiei), prin urmare, angajatorul trebuie să plătească pentru ele taxa pentru amenajarea teritoriului.

Persoanele angajate prin cumul, potrivit punctului 13.3 al Instrucţiunii Biroului Naţional de Statistică nr.30 din 01.06.94 „Cu privire la statistica numărului de angajaţi”, nu sînt incluse în numărul scriptic de salariaţi, deci, angajatorul nu va plăti pentru aceşti salariaţi taxa pentru amenajarea teritoriului.

3. Cum se efectueaza calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitarii?

RĂSPUNS: Evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor în scopuri fiscale se efectuează în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi ale Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.289 din 14.03.2007 (Monitorul Oficial nr.39-42/305 din 23.03.2007).

Art.26 alin.(2) al Codului fiscal stabileşte că proprietatea pe care se calculează uzura este proprietatea materială reflectată în bilanţul contabil al contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 3000 lei.

Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 338 din 21.03.2003 „Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale” (Monitorul Oficial 62-66/379, 04.04.2003) în componenţa mijloacelor fixe sînt incluse obiectele a căror valoare unitară depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie şi sînt utilizate mai mult de un an. Acestea sînt:

- clădirile, construcţiile speciale, instalaţiile de transmisiuni, maşinile şi utilajele (instalaţiile şi echipamentele de forţă, de măsurare, reglare şi utilajele de laborator, calculatoarele, alte maşini şi utilaje), mijloacele de transport, instrumentele, inventarul de producţie şi de uz casnic, animalele productive şi de reproducţie, plantaţiile perene, cheltuielile capitale pentru ameliorarea terenurilor, alte mijloace fixe (cheltuielile capitale pentru mijloacele fixe luate in arendă (chirie) operaţională şi finanţată, fondurile de carte etc.).

Obiectele se consideră incluse în componenţa mijloacelor fixe din momentul punerii lor în funcţiune în baza documentelor perfectate în modul cuvenit. Unitatea de evidenţă a mijloacelor fixe este obiectul de inventar, valoarea căreia se va rotunji pînă la lei. Prin obiect de inventar se înţelege articolul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele lui, destinat să îndeplinească în mod independent, în totalitate, o funcţie distinctă.

Calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopul impozitării se va face la finele anului calendaristic.

4. Cum se reţine impozitul pe venit din plata serviciilor de locaţiune?

RĂSPUNS: În conformitate cu Codul fiscal persoanele prevăzute în art.90 alin.(1) al Codului fiscal sînt obligate să reţină la sursa de plată, ca parte a impozitului, de la persoanele juridice şi persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător o sumă în mărime de 5% şi, respectiv, 10% din plata pentru serviciile de locaţiune, dare în arendă.

Chiria, conform legislaţiei civile (art.875 al Codului civil), reprezintă plata pentru folosinţa temporară sau folosinţa şi posesia temporară a unui bun determinat individual. În acest context, în documentele care confirmă livrarea serviciilor de locaţiune, locatorul va reflecta separat valoarea serviciului (venitului) obţinut din locaţiune şi valoarea altor servicii conexe locaţiunii (servicii comunale, energie electrică, gaz, apă, etc.).

Reieşind din cele expuse, reţinerea în conformitate cu articolele 90 şi 901 ale Codului fiscal urmează a fi efectuate doar din plata serviciilor de locaţiune, dare în arendă, nu şi din alte cheltuieli suplimentare achitate de locatar conform acordului dintre părţi.

5. Beneficiază soţul, care a transmis dreptul la scutirea sa personală celuilalt soţ, de scutirea pentru persoanele întreţinute?

RĂSPUNS: Art.35 al Codului fiscal stabileşte dreptul fiecărui contribuabil (persoană fizică rezidentă) de a beneficia de scutire pentru persoanele întreţinute, în cazul în care acestea întrunesc toate cerinţele prevăzute de lege.

Prin urmare, indiferent de faptul dacă unul dintre soţi îşi foloseşte sau nu  scutirea sa personală, el beneficiază de scutirea pentru fiecare persoană întreţinută.

6. Se impozitează veniturile pensionarilor obţinute din munca/serviciile prestate?

RĂSPUNS: Pensionarii, care continuă să lucreze, obţin atît venituri sub formă de plată pentru munca/serviciul prestat, cît şi venituri sub formă de pensii.

În conformitate cu art.20 lit.a) al Codului Fiscal, anuităţile sub formă de prestaţii de asigurări sociale şi prestaţii (indemnizaţii) specificate în legislaţia în vigoare, nu constituie surse de venit impozabile.

Veniturile pensionarilor, însă, obţinute din munca/serviciile prestate, trebuie să constituie surse de venit impozabile, dat fiind că, în conformitate cu art.art.16 şi 58 ale Constituţiei Republicii Moldova, cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi taxe, la cheltuielile publice şi sînt egali în faţa legii.

Totodată, salariaţii-pensionari beneficiază atît de scutire personală, cît şi de scutire pentru persoanele întreţinute în modul stabilit de legislaţia fiscală.

7. Cum se impozitează veniturile nerezidenţilor din prestarea serviciilor de transport internaţional?

RĂSPUNS: Prevederile art.71 lit.m) din Codul fiscal, stabilesc că, se consideră venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova – veniturile din transportul internaţional maritim, aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor,în care transportul se efectuează numai între punctele de destinaţie situate în afara Republicii Moldova.

Potrivit prevederilor art.91 alin.(1) din Codul fiscal, persoanele menţionate la art.90 alin.(1) din Codul fiscal reţin din veniturile nerezidentului, specificate la art.71 din Codul fiscal, un impozit din suma plăţilor în folosul nerezidentului (fără dreptul trecerii în cont a acestora pentru nerezident) în mărime de 10 %, în cazul în care există confirmări (actul de prestare a serviciilor către întreprinderile din Republica Moldova) privind acordarea serviciilor de transport internaţional.

Totodată, se va ţine cont şi de prevederile Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale încheiate între Republica Moldova şi alte state, care prevalează asupra legislaţiei interne a Republicii Moldova.

8. În care caz şi ce documente se prezintă pentru a obţine certificatul de rezidenţă, în conformitate cu Convenţiile (Acordurile) pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale?

RĂSPUNS: Сînd o persoană fizică sau juridică realizează venit dintr-un Stat cu care Republica Moldova a încheiat o Convenţie (Acord) pentru evitarea dublei impuneri, aceasta pentru a beneficia de prevederile Convenţiei (Acordului) trebuie sa prezinte Statului respectiv un certificat prin care se confirmă locul de rezidenţă. Pentru a obţine un astfel de certificat, potrivit ordinului Ministerului Finanţelor nr.61 din 20.10.2004 „Cu privire la aprobarea formelor tipizate privind aplicarea Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri şi Instrucţiunii despre completarea lor” persoana respectivă trebuie să prezinte o cerere întocmită în mod arbitrar, în adresa Ministerului Finanţelor, la care se anexează următoarele documente:

a) pentru persoanele juridice şi întreprinderile cu statut de persoană fizică, care desfăşoară activitate de întreprinzător:

- copia certificatului de înregistrare a întreprinderii;
- copia certificatului privind lipsa sau existenţa restanţelor faţă de bugetul public naţional;
- copia contractului care atestă realizarea venitului în statul străin.

b) pentru persoanele fizice:

- copia buletinului de identitate sau a oricărui alt document care atestă identitatea şi domiciliul persoanei fizice; sau
- copia paşaportului care atestă prezenţa persoanei fizice străine în Republica Moldova pentru o perioadă sau perioade ce depăşesc în total 183 de zile;
- copia contractului care atestă realizarea venitului în statul străin sau copia invitaţiei la muncă, sau confirmarea eliberată de întreprinderea în care activează persoana fizică.

9. Acţionarii unei societăţi pe acţiuni, instituită în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, sînt atît persoane rezidente cît şi persoane nerezidente ale Republicii Moldova. La achitarea venitului sub formă de dividende, persoanele nerezidente pot oare beneficia de prevederile Convenţiilor (Acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale încheiate între Republica Moldova şi alte State?

RĂSPUNS: În conformitate cu al art.71 lit.e) şi cu art.91 alin. (1) lit.a) al Codului Fiscal, dividendele achitate de un agent economic rezident în folosul nerezidentului, vor fi supuse impunerii la sursa de plată în mărime de 15 la sută.

Totodată, potrivit prevederilor articolului 4 „Tratate internaţionale” al Codului Fiscal, se stipulează prioritatea prevederilor tratatelor internaţionale faţă de legislaţia fiscală internă. Astfel, la impozitarea venitului realizat sub formă de dividende de rezidentul Statului străin, se va ţine cont de prevederile paragrafului 2 al articolul 10 „Dividende” al Convenţiilor (Acordurilor) încheiate între Republica Moldova şi Statul respectiv, după caz.

10. În ce mod se aplică accizele la apa de toaletă din 01 ianuarie 2008?

RĂSPUNS: În conformitate cu prevederile Anexei la titlul IV al Codului fiscal, începînd cu 01 ianuarie 2008, cota accizului de 10% se aplică şi la ape de toaletă de rînd cu parfumurile.

Potrivit prevederilor art.123 alin.(1) din Titlul IV al Codului fiscal obligaţia de calculare şi achitare la buget a accizelor aferente mărfurilor accizate, produse pe teritoriul republicii apare la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din încăperea de acciz conform cotelor stabilite în anexa la prezentul titlu.

Prin urmare, apa de toaletă produsă şi aflată în stoc în încăperea de acciz a producătorului pînă la 01 ianuarie 2008, va fi supusă accizului după 01 ianuarie 2008 la momentul expedierii (transportării) mărfurilor din încăperea de acciz. Apa de toaletă aflată în stoc în încăperea de acciz a unităţii de comerţ cu amănuntul pînă la 01 ianuarie 2008, nu va fi supusă accizului după 1 ianuarie 2008, la momentul realizării acesteia către consumatorii finali.

Totodată, accizul se achită o singura dată, fie la importul mărfurilor, fie la livrarea pe teritoriu. Astfel, accizul fiind achitat la importul mărfurilor, acesta nu va fi aplicat la comercializarea ulterioară a mărfii date. În cazul în care accizul nu este achitat la importul mărfurilor, acesta va fi aplicat la comercializarea ulterioară a mărfii date.

11. Cum se aplică TVA în cazul vînzării terenului de pămînt împreună cu clădirea construită pe acesta?

RĂSPUNS: Conform prevederilor art.103 alin.(1) pct.1) din Titlul III al Codului fiscal, de TVA se scutesc locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective.

Potrivit art.288 alin.(2) din Codul civil, terenurile, clădirile şi construcţiile sînt privite ca bunuri imobile distincte. Totodată, art.329 alin.(1) din Codul civil, indică asupra posibilităţii apartenenţei a terenului şi construcţiei, ridicate pe acesta, la diferiţi proprietari.

Reieşind din cele expuse, precum şi din faptul că există două regimuri de aplicare a TVA în cazul livrării diferitor categorii de bunuri imobiliare: pămîntului, clădirilor şi construcţiilor, adică livrări scutite (locuinţa, pămîntul) şi impozabile (clădirile, construcţiile cu altă destinaţie decît locuinţa), în cazul vînzării terenului de pămînt împreună cu clădirea construită pe acest teren, aplicarea TVA se va efectua pentru fiecare livrare în parte.

12. Care sînt particularităţile aplicării TVA la livrările de energie electrică şi energie termică?

RĂSPUNS: Conform prevederilor art.104 lit.b) din Titlul III al Codului fiscal, energia electrică destinată populaţiei livrată de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia electrică livrată populaţiei de către reţelele de distribuţie; energia termică şi apa caldă destinate populaţiei livrate de către întreprinderile producătoare reţelelor de distribuţie, precum şi energia termică şi apa caldă livrate populaţiei de către întreprinderile producătoare şi reţelele de distribuţie, întreprinderile de termoficare locale, cazangerii, staţii termice şi staţii-grup se impozitează la cota zero a TVA.\

În aşa mod, la livrările de energie electrică şi energia termică, urmează să se aplice TVA în felul următor:

- la livrarea energiei electriceşi a energiei termice populaţiei - cota zero a TVA;
- la livrarea energiei electrice şi a energiei termicespre celelalte categorii de consumatori (agenţi economici, organizaţii, instituţii bugetare, etc.) - cota TVA de 20%, potrivit prevederilor art.96 lit.a) al Codului fiscal.

13. În ce caz instituţiile medico-sanitare se înregistrează ca contribuabili ai TVA?

RĂSPUNS: În conformitate cu prevederile art.112 alin.(1) al Codului fiscal, subiectul care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, instituţiilor medico-sanitare publice şi private, specificate la art.511, şi deţinătorilor patentei de întreprinzător, este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 300000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de TVA.

Totodată, potrivit prevederilor art.511, instituţiile medico-sanitare publice şi private se scutesc de impozitul pe venitul obţinut din activitatea prestatorilor de servicii medicale legate de realizarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală (conform contractelor încheiate cu Casa Naţională de Asigurare Medicală).

În aşa mod, în cazul în care instituţiile medico-sanitare livrează mărfuri sau prestează servicii cu excepţia celor scutite de TVA (mărfuri, servicii scutite de TVA conform art.103 al Codului fiscal) şi altele decît cele specificate la art.511, acestea urmează să se înregistreze ca contribuabili ai TVA pe principii generale stabilite de Codul fiscal.

14. Care este modalitatea de aplicare a TVA la prestarea serviciilor cu titlu gratuit?

RĂSPUNS: 1. Potrivit prevederilor art.93 pct.4) din Codul fiscal, activitatea de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, contra plată, cu plată parţială sau gratuit, se consideră livrare (prestare) de serviciu.

Suplimentar, conform art.95 lit.a) şi art.96 lit.a) al Codului fiscal, prestarea serviciilor de către subiecţii impozabili, este obiect impozabil şi este supus impozitării cu TVA pe principii generale.

În baza dispoziţiilor stabilite prin art.97 al Codului fiscal, valoarea impozabilă a livrării impozabile, reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată, inclusiv suma totală a tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA. Această valoare impozabilă de mărfuri (servicii), efectuată de către un subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producerea lor sau decît preţul de cost al serviciilor prestate.

Conform prevederilor art.99 alin.(6) din Codul fiscal, valoarea de piaţă a livrării impozabile nu trebuie să fie mai mică decît costul vînzărilor ei.

Totodată, circulara Ministerului Finanţelor nr.(10-13-02/1-5375)58 din 4 octombrie 2001 privind aplicarea TVA la livrările de mărfuri cu titlu gratuit efectuate în scopuri de publicitate, nu este inclusă în Lista actelor normative emise de Guvern, de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice şi de alte autorităţi administrative centrale care se includ în Registrul actelor oficiale de reglementare a activităţii de întreprinzător (Hotărîrea Guvernului nr.1030 din 03.10.2005).

2. Conform prevederilor art.102 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţilor impozabili, care achită TVA la buget şi sunt înregistraţi conform art.112 li se permite trecerea în cont a sumei TVA achitate sau care urmează a fi achitate furnizorilor plătitori ai TVA pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.